despre ultimele lucruri

aşa cum te strâng în braţe fără să te ating
şi până la urmă
poate că
nimic din toate astea
aşa cum se resorb oasele feţei
mi se lichefiază viscerele
ca o benzinărie
venele deschise în noapte
semnalizează cu tuburi fluorescente
la o oră atât de târzie
încât ultimul tramvai se desprinde de şine
câinii adormiţi levitează
fluturii trec prin ziduri
când toate limuzinele din oraş
au culoarea ochilor tăi
sau doar pulberea unui corp meteoric
întunericul dens să spargă
sigiliile olfactive